Język rumuński
Poezie îndărătnică despre tinereţe
[Wiersz przekorny o młodości]
doamnei Tatiana N.
o Doamnă
cât de mulţi
înţelepţi
vor să mă lipsească de amintiri
iar unii fără odihnă
îşi bat joc de tinereţea mea
de sumanul meu
popular
şi de vigilenţă
dar eu doară nu mă spăl de ea
nici de Patrie
de mama
şi de Anna Maria Magdalena
nici de vecinul hoholul
care serile
când se-ntorcea din oraş
cânta mereu balade ucrainene
ori romanţe ruseşti
iar sâmbăta
la remiză
de-ale noastre din Podlasie
toate pline de dor şi lăcrimoase
precum ţipătul pescăruşilor de baltă
deasupra tufişurilor noroioase
dincolo de sat
Doamnă
eu nici n-am visat o alta
şi mi-este ruşine să recunosc
că în ciuda lor a înţelepţilor
tot mereu mi-e dor
de ea
chiar şi dincolo de teii aceia
pe câmpul de la Zarośla
când striga taică-meu
că sunt leneş sunt nerod
fiindcă nu ştiu
să lucrez cu coasa sau la plug
iar acestea sunt considerabil mai grele
decât să te tolăneşti cu o carte
sub părul din grădină
oh cum aş mai alerga
din nou sâmbăta
spre lacul de la Włodawa
măcar până la Serpelice
pe Bug
ştiu
că mă invidiezi
doamnă
przełożył Alexander G. Şerban
Locul naşterii
[Miejsce urodzenia]
iar
când vei fi citit
majoritatea cărţilor
vei fi învăţat
multe limbi şi vei fi măsurat
lumea jumătate
într-o bună zi
cineva te va opri
pe neaşteptate pe scări
şi-ţi va spune inutil
atunci abia
vei înţelege că important de memorat
e doar locul naşterii
mama învăţându-te
aşezarea literelor
drumul cu pruni
la biserică şi la şcoală
şi repetările
doar că rămân
singure zori
o singură noapte
prima dragoste
şi-o seară
anumită
New York, mai 1994
przełożył Alexander G. Şerban
Convingere
[Przekonanie]
mă voi mai trezi cândva în zori
primăvara
în casa părintească
în deschiderile dintre bârne
graurii
îşi vor fi face cuiburi
iar eu voi alerga desculţ
prin grădină
s-o întâmpin pe mama
care se-ntoarce de undeva
şi totul va fi precum a fost
altădată
tânăr
luminos
şi frumos
New York, mai 1994
przełożył Alexander G. Şerban
Eram liber sau Manhattan
[Byłem wolny albo Manhattan]
e adevărat
mereu am fost liber
pofticios
şi-ndrăzneţ
am adunat aur prin întreaga
Europă
am neguţătorit cu cosmetice şi votcă
în final
m-am decis să scot din Aleea Cincea
din Manhattan toţi dolarii
şi să-i pun în contul meu
la Prima Bancă de Comerţ SA
din Lublin
ştiu
mai erau mulţi ca mine
pe unii i-am zărit pe străzile
din Greenpoint şi în parcul din Passaic
acolo lor
le era totuna unde şi ai cui sunt
aceşti dolari
le ajungea chiar o ceaşcă
de votcă ieftină dubioasă
şi-un carton aşezat pe trepte
unii mai cădeau
de pe schele şi de pe scaffolds-urile
de sub ceruri
mureau
fără de nume prin spitale
se stingeau
împuşcaţi de adolescenţii negricioşi
prin metrou sau prin staţiile de benzină
eu am rămas
să servesc la Walton-i
pentru trei dolari juma pe oră
pe podelele strălucitoare de la Wal-Marty
în Filadelfia ce-şi risipea forţele
în Florida însorită şi în orăşelul numit
o ce ironie Liberty
am devenit indiferent
ştiam deja
că cetatea Manhattan
nu este de cucerit
m-a exploatat precum femeia
pe care nu reuşeam
s-o alung din memorie
prea mult îmi amintea
de tinereţe
iată de ce
m-am întors încă o dată
la dânsa
przełożył Alexander G. Şerban
Convorbire cu tata
[Rozmowa z ojcem]
e intelectual puiul de căţea
iar grânele-s înalte
precum altarul Fecioarei din Leśno
cui am să le las
aplecat
peste castronul cu chişleag
tata mă afuriseşte la plecare
mă şterge din lista casei
că mă ruşinez de plug
şi de cizmele de cauciuc
tatei îi răspund
că nu-nţelege că undeva sunt
alte lumi
minuni
şi depărtări
ştiu mi-a zis
chiar ieri
am văzut Soarele
rostogolindu-se prin luncă
am încercat să-l prind
în cuptor focul
iarna cu el s-aprind
dar a fugit
fiule
eu ştiu minuni
de care nici tu
nici chiar Papa
n-aţi auzit
przełożył Alexander G. Şerban
Viaţa tatălui meu
[Żywot mojego ojca]
tatăl meu
a murit la şaizeci şi şase de ani
începuse încă pe vremea lui Piłsudski
într-o colibă de lut
dincolo de Zarośla pe Bug
apoi în beciurile gestapoului
şi în armata a II-a
pe Oder şi lângă Bautzen
a luptat ca un brav
cu Moartea aceea cu coasa
i-a învins pe Burger
gripa spaniolă
şi tuberculoza
a supravieţuit printr-o minune
dărilor obligatorii la Stat
şi Stărilor
subfebrile
de asediu
excepţionale
invaziilor duşmane
şi celor virale
epuizat
de lupta cu Viaţa
luxuriantă precum
şaizeci şi şase de primăveri
din Podlasie
în anul de graţie 1988
a plecat – călător
după o furtună
de august nocturnă
şi nu s-a mai întors
la casa cea nouă
la banca de sub peri
la motan
şi la nepoţi
îl vizitez mereu
în vacanţe
înainte de sărbători
tăcem
deşi –mi spunea de fiecare dată
mai vorbim
când te întorci
przełożył Alexander G. Şerban
Casa
[Dom]
d-nei redaktor Maria Brzezinska
îmi amintesc
era toamnă
stam în curte şi fotografiam
casa
această bătrânică dragă
făcută din bârne de pin
pline de răşină
cu ferestruicile sale micuţe
ascunse după tufele de iasomie
şi de soc
cuiburi de rândunică pe sub streşini
şi un horn mare de cărămizi
atâtea s-au petrecut aicea – mă gândeam
bune şi rele
mulţi au murit deja
alţii tocmai s-au născut
unii reuşeau să trăiască fericiţi suta de ani
iar alţii
cum li se ivea ocazia
fugeau
peste Apa cea Mare
şi la oraş
după care
nici măcar nu le era dor
îmi amintesc era toamnă şi fotografiam
casa
pe mama în prag sprijinindu-se de părul nostru
motanul şi pe fratele meu lucrând la protocol
şi mă gândeam de ce este oare aşa
că nici eu nu voi afla
ce se va întâmpla
cu casa
după ce mă trec eu
przełożył Alexander G. Şerban
Biografie sau CV
[Życiorys albo CV]
am crescut
cu pâine înmuiată-n apă
şi uşor presărată
cu zahăr
cartofi şi cu
lapte direct de la vacă
n-am avut
pom de Crăciun
ghetele mele
şi nici pat separat
mama
mă înfricoşa
cu poveşti despre tâlharul Madej
luminile palide din baltă
şi cu Baba-Cloanţa
care tuşea în fântână
Cotoroanţa
tata
mă bătea adesea
şi mă alunga pe câmp
până la primele îngheţuri
mergeam desculţ
în urma vacilor
la bibliotecă şi la magazin
după orez
prin câmpurile de cartofi
şi prin iarba-nrourată
adesea fugeam
şi mă ascundeam în luncă
să plâng
iarna însă
mă pitulam în grajd
chiar pe sub căpistere
mă-nfăşuram în fân
şi plănuiam o fugă
timpurile m-au favorizat
eram tânăr pe atunci
şi puternic
mă-ntorc adesea acolo
în vacanţe
şi înainte de sărbători
privesc în jur
ascult cu mare atenţie
încă mai cresc aceiaşi
copaci
şi mai stau pe picioare
pocliturile pentru fân
şi Biserica
dacă strig
îmi răspund cu acelaşi
de atunci
ecou
doar că pe
oamenii aceia
nu-i mai întâlnesc
mă necăjesc
poate
ei nici nu mai sunt
przełożył Alexander G. Şerban
Întâlnire la azil
[Spotkanie w hospicjum]
mama mea e pe moarte
iar eu
nu o pot ajuta
sătul de-atâta peregrinare
peste tot numai coji
de parc-aş fi
ulmul de lângă drum
şi veacul trecut
însingurat
şi fără viitor
nu-s în stare decât
să mă rog
şi să plâng
przełożył Alexander G. Şerban
În casa noua
[W nowym domu]
În casa nouă
avem și mobila nouă
ne-am făcut rostiși de
iluzii noi
și de o ploaie noua
care bate numai la noi
in fireștile noi
iar nu ca pana acum pe dram
sau in ferestre la vecini
peste casa noastră proprie
domnește liniștea noastră proprie
și parcela noastră de Cer
unde îngrijim de Dumnezeul nostru
propriu
pentru necesitățile noastre
avem și ceata noastră proprie
pe lângă casa
pe care nu trebuie s-o împărțim
ca la bloc cu firul de plumb
de la parter și pana la terasa
ne-am mutat in casa nouă
și trupurile noastre proprii
și pentru lacrimi noi
ne-am adus aceiași ochi
din pruncie
in casa noua trăim
trăim totalmente pe nou
numai că
în casa noastră nouă
va trebui sa murim
iarăși
totalmente pe vechi.
przełożył Alexandru Serban
A incetat sa mai puna intrebari
[Już nawet przestała pytać]
Ca si toți ceilalți
aproape
urăsc spitalele
implica permanenta acțiune a morții
si-i cuprinde democratic într-însa pe toți
pleacă bătrânii tinerii copiii
aceștia din urma cel puțin
se mai ci nasc din când in când
sub fereastra o fata
de la care cred ca a plecat
nu doar speranța
sta culcata la picioarele
unui munte de mandarine pe care
ei nu-i este dat sa le dobândească
vreodată
deși sunt atât de zemoase
si se descojesc foarte ușor
cu ochii in gipsuri
cu gândurile in liftul ce urca la ceruri
a încetat chiar
sa mai pună întrebări
de ce case de exemplu ca aceea
murdara veche din fata ferestrei
trăiesc mai mult
przełożył Alexandru Serban
Poezie neterminata
[Wiersz nie spełniony]
Mereu
am vrut sa-i dau mamei
versul cel mai frumos
cel mai cu credință
sa-i fie dat
ca sa i se alinte
ca un pisoi
la sufletul sau cald
ca sa-1 poată șopti
noaptea
înainte de culcare
sa se laude cu el
vecinelor de palier
si sa-i captiveze pe toți vecinii
dara cuvintele cele mai bune
fug de obicei de mama
înainte de a intra la ea
înainte de a se face
poezie.
przełożył Alexandru Serban
Despartire
[Rozstanie]
Sa mă despart de casa
ca de un om
pentru totdeauna
oare trebuie sa plâng
atunci când n-o mai vreau
ci o dau altcuiva
o trădez cu o casa noua
oare ea
cea adevărata
buna ci blânda
nu întoarce ochiul ferestrei
si la despărțire
vrea sa-ntindă mana clanței.
przełożył Alexandru Serban
Act de cainta
[Akt skruchy]
iară si iară
nu Te-am aparat
nu te-am smuls
din brațele călăilor
departe oricum
de lotri
n-am ieșit
in mijloc de drum
ei erau acolo iară eu
din nou aveam cuvinte obosite
picioarele grele de lut
prea strâmți bocancii
si prea putina credință
in mine
n-am fugit din mulțime
precum Veronica
nici n-am avut curajul
sa strig
oricum
ai fi tăgăduit
n-am avut curajul sa scotocesc
după batista
ca sa nu-mi foșnească
file de conștiința
precum in teatrul tăcerii
ies bomboanele singuratice
erau ele mai multe
țipau
dar
nu despre ce-i al Domnului
era vorba
ci despre ce-i al Dezarului
nu te-am aparat(Doamne)
dar nici n-am bătut
din palme
przełożył Alexandru Serban
Intrecerea
[Wyścig]
imediat
după cearta zgomotoasa a deșteptătorului cu liniștea dimineții
mi-ascund fata
de luciul oglinzii si far-a trezi cosmeticele
alerg pe treptele știute-n întuneric
singurul lucru
de care sunt sigura in fiecare zori de zi
este
ca mă grăbesc la viață ca voi răzbi si la aceasta
zi
si ca totul așa va fi
fără sa țin cont de prognoza vremii
mijesc privirea
ca nimeni sa nu prindă dezordinea din ochi-mi
caci
harnicele ștergătoare de la fata autobuzului
au scobit deja din noua zi
deodată
pe partea abia curățata de cu noapte
a carosabilului
aruncat la margine de zi
un om
oare
cum o fi făcut el asta?
atât de devreme
dimineața
iar El a reușit deja
sa lase viața
przełożył Alexandru Serban
Liturghia
[Msza]
Soarele alergând spre apus
imediat dinapoia Prezbiteriului
mai încălzește pe drum prin vitralii
picioarele celui crucificat
de parc-acesta ar avea prea putina
suferință.
Copilul nu-stiu-cui,
alergând convingător printre băncuțe,
întipărește credincioșilor in minți
micuța sa libertate.
Cea care sade in rândul al treilea
refuza dup-adâncă chibzuința
prețul elegantei rochii
al vecinei sale
cea mai de-aproape.
Bărbatul
dup-o noapte de păcat
cu un film prea decoltat,
fără sa vrea
mijește ochii.
Eu
le-ascult atenta pe toate,
chiar pe cele
pe care pentru noi le taci
si zi de zi înțeleg
tot mai multe.
przełożył Alexandru Serban
Viziune locala
[Wizja lokalna]
Ieri, ademenita de vechi fotografii,
am picat pentru o clipa in vremurile îngălbenite.
Pășeam alene, cerc după cerc,
gard după gard, malvă după malvă,
ce provoca cu inima sa drumul civilizat deja, care, in sufletul sau neconsolidat încă
păstra amintirea pașilor, dar
cineva a mărginit copacii, a micșorat cerul,
a sărăcit râul, a decolorat soarele
ci a găsit o noua ieșire pentru case.
Ele începeau acum de-acolo, unde atunci se terminaseră
sau nu au existat defel.
De la câteva ferestre, prin care cineva arunca-n drum
râsete vechi de folosință unica,
priveau suspicios cuvintele surde si mute.
Niște copii necunoscuți jucau patrate de asfalt lipicios.
Acum ei erau stăpânii absoluți
ai acestei porțiuni de lume aparenta.
Cinstind memoria potecilor pierdute
printr-o tăcere de aproape un sfert de ceas
am plecat
ne silindu-mă sa scot pe cineva
din greșeala.
przełożył Alexandru Serban
Noapte in sat
[Noc na wsi]
aici
vezi întotdeauna unde este Luna
imediat după apus
se perinda printre lanuri cerești
peste semănături de stele
întunericul
e aici mai întunecat
iar tăcerea e mult mai tăcută
doar câinii
lăsați liberi de cu ziua
o împart uneori in felii
prelungi subțiri si negre ca noaptea
pe aceste
sfinte parcele de-ntuneric
Domnul vine adesea
sa privească pe sub gene
sa adune rugăciuni
s-amiroasă materiașul
privighetorile
sa le spovedească
si sa semene – n adaos
speranță
przełożył Alexandru Serban
Un zambet larg luminos
[Długi jasny uśmiech]
am fost la dansa chiar ieri
si am găsit-o ca deobicei
lângă ferestra gânditoare
aceea cu Soarele care
fugit dintre nori se oprise o clipa
purta cu sine același
de ani de zile
zâmbet larg luminos
si-același ruj de buze lucitor
m-a confundat din nou
cu mama ei
si n-a vrut defel
sa mănânce zmeura
n-am sa suport – zicea –
o nou vărsare de sânge
ci ca organismul ei nu mai cere nimic
in afara de bărbatul
pe care-1 ascundea cu grija
in fotografia plina de ruj
sa n-o vadă maica superioara
si ca alți copii ar vrea
caci cei vechi
s-au pierdut de dansa
pe-undeva
îndat-apoi m-a întrebat
daca o iau s-o dau
in leagăn
przełożył Alexandru Serban
